A venit vacanta sau sesiunea?

"Poţi să îmi iei şi telecomanda din mana şi cheile de-acasă şi laptop-ul şi perna, de vrei"... dar n-ai sa-mi iei niciodată cheful de a face oooooorice altceva în afara de a învăta.

Lumea supra-estimează sesiunea(cum fac, de altfel, cu orice examen... Mai ţineţi minte cum toţi ziceau: "Aoleu, vine bac-ul!" De parcă bacalaureatul e cine stie ce dezastru natural de proporţii colosale).

Scuzaţi-mă, dar mie nu o sa îmi scoata nimeni din cap ideea că: o luna întreagă liberă, în care te duci doar de 5 ori la facultate "willy nilly" (plus, opţional, daca vrei sa-ţi aflii şi notele) nu este vacanţă.

Îmi veţi spune că stai acasă şi înveţi pentru cele 5 examene bla, bla, bla.... Poate voi, eu nu pot! Desigur, eu sunt un model de "AŞA NU", dar, nu ma pot abţine. Întodeauna îmi rezerv o singură zi, cea dinainte de examen pentru studiu, în care, bineînţeles, până la ora 23:00, fac absolut orice altceva: dorm, ies, mananc, brusc mă apucă şi cheful de gătit, vorbesc la telefon, dorm (iar), citesc (o carte, o revistă, orice altceva numai cursurile nu...), dar vai poate ar trebui sa mă uit şi la FRIENDS ( nu că nu l-aş mai fi vazut de 1000007685 de ori) , ba chiar am ajuns sa îmi pun poze noi pe "haicinci", deşi vroiam să îmi şterg contul.

Desigur, într-un final decid să zic toată prostia asta pe blog.... doar, doar, mai pierd câteva minute. Şi oricum,dacă mă întreabă cineva de ce n-am învăţat: "e simplu, aia de la gradiniţă au avut serbare, şi toata ziua le-am auzit cantecelele tembele şi în plus, vecinul sexy de alaturi a tot dat gauri în perete"



Vunk - La orice ora [2009]
Asculta mai multe audio Muzica »

Ferestre spre lume...

Am vrut să-mi abandonez blogul, pentru că.... după cum știți, sunt alții care au mai multa răbdare și mai multa pricepere în domeniu. (Publicul striga: Ilana, Ilana!!!!). Dar, până la urmă, mi-am amintit scopul său original. Nu audienţă, nu celebritate ( ha, ha.... asta clar n-ar fi calea), nu posteoritate.... ci, prea multe idei, pe care lumea nu are timp să le asculte. Aşa că... să le citească, zic!

Şi, cum nu am cu cine sa vorbesc despre literatura. (Nu, prietenii mei nu sunt inculţi, pur şi simplu nu citim aceleași carti...), iată-mă că mă simt "obligată" să redeschid "cutia pandorei".

"Windows on the world"- singura carte pe care nu o citisem de la Frederic Beigbeder (exceptand "Nuvele sub ecstasy"... nu o gasesc). Am tot evitat-o, am zis că nu pare genul meu.... În primul rând, nu avea sex, acesta fiind primul semn că citeşti o carte a scriitorului francez. O carte despre 9/11? Of, dar s-au scris atâtea despre atentatul asta... De ce aş vrea să citesc o carte cu tema asta? Şi, totuşi, am avut încredere în misoginul meu favorit, ştiam eu că trebuie să găsească el o modalitate de a mă face să îmi placa acest roman. Bănuiesc că nu e nevoie să vă spun că a reuşit? Altfel n-aş mai fi resuscitat blogul.

WOW, am rămas impresionată. Da, da, eu.... cea mai egoistă persoană s-a lăsat dusă de val de un eveniment supra-mediatizat. Te sensibilizează prin sinceritatea cu care este abordat, fără evenimente eroice. Te gândesti altfel la cei care au pierit odata cu cele două turnuri gemene WTC, deşi îţi e imposibil să empatizezi cu ei.

Până la cartea asta, eram ferm convinsă că nimic nu poate întrece "Dragostea durează trei ani", dar... "Windows on the world" e deja la alt nivel (106, dacă mi se permite o glumă... proastă, pe care nu o vor înţelege decât cei care ştiu ceva despre restaurantul ce purta acest nume).

Cartea pe care nu am vrut să o citesc a ajuns să fie favorita mea. INCREDIBIL... DAR ADEVARAT!

Aaa, am uitat să vă zic. E fascinant modul original al scriitorului de a prezenta povestea. Doi naratori: unul care trăiește evenimentele din 11 septembrie, iar celălalt, Beigbeder însuşi, care încearcă să reconstituie sentimentele primului.

Eu am... ceva

M-am întors! Da, ştiu, nu v-a fost dor de mine... cum să vă fie, când colega Ilana a avut grija să crească în audienţe, în halul ăsta (asta e modul meu de a spune: wow, bravo, keep up the good work!)!

Dar, ce naiba.. e loc destul în "blogosferă". Aşa că, n-aţi scăpat de mine.

Bun, din categoria "Gânduri sub duş", astăzi, v-am pregatit un subiect (desigur, drumul de la forma inteligentă gândită iniţial până la forma banala pe care o voi scrie e destul de scurt- vorba lui Mr B: unghii roşii, minte puţină!)

Am şi eu o enigmă: cum îl numeşti pe cel cu care .... of, cum să zic asta fără să folosesc clişeele pe care le urăsc atât de mult, dar să mă înţelegeţi? Va prindeţi pe parcurs, mai bine.

Am detestat mereu termenul de prieten, folosit cu referire la persoana de sex opus, al cărui comportament, fix "prietenos" nu se poate numi. Pentru că el e întodeauna sursa nervilor tăi, el e victima în care dai prima oara, deşi n-a greşit. "Individul" nu îţi e prieten, rolul e deja ocupat de o fata, în mod cert.

Iubit? Termenul utilizat în prezent şi-a pierdut adevăratul sens. În forma sa pură, cuvântul implică, imperios, însăşi actul de a iubi. Dar, astăzi, fiecare piţipoancă are un "iubit" (în forma "dulce- diabetică" de "iubi"). Eu tind să mă cred, în îngâmfarea mea, mai specială decât ele. DECI, pas.

Bun, atunci cum îl numesc pe "bietul nefericit" care a avut ghinionul de a mă întâlni? Gagic? Yuuuuuuuuuuuuuuuuuck!!!!! Lămâie, va rog... Nu, nu.. 1-2 kg!

Sugar daddy/ boy toy? Works for Moni. În general, nu prea.

Deci, enigma, rămâne pentru mine tot enigmă. Asta e, dacă nu-mi convine niciodată nimic, aşa îmi trebuie.

Rămâne însă intrebarea aia proastă:

î:Ai prieten?

R: Eu... am ceva. PUNCT!

Queen - Crazy Little Thing Called Love
Asculta mai multe audio Muzica »



The All-American Rejects - Another Heart Calls
Asculta mai multe audio Muzica »

PS: Da, ştiu, azi nu m-am putut decide între melodii... I love them both. Oricum voi nu prea cred că staţi să le ascultaţi (deşi, nici nu ştiţi ce pierdeţi:P)

They got me beggin' them for mercy...

Nu știu care e opinia voastră despre subiect, dar jur că pe mine nu mă interesează deloc. Şi cu toate astea, parcă întreaga mass-medie insistă să mă ţină la curent.

A da, vorbesc despre "vestita" arestare a ştiţi voi cui. Zău, "ce-mi pasă mie, chip de lut..."? Şi chiar nu mai pot cu asta; deschid televizorul:

• Ştirile- Becali
• Ştirile din sport- evident, Becali
• In gura presei- idem
• Sinteza zilei- idem
• Happy hour???? - emisiune dedicata lui, exclusiv. What the hell?

Ziare, radio, internet, e peste tooooooot! Cat mai rezista stomacul meu? Well, la televizor nu ma mai uit, oricum nu prea stau pe acasa, lately (I should thank you for this, shouldn't I?), citesc doar "Le Figaro" (tnx God ca francezii nu-l cunosc) and music-->E bine ca există Jango.

Eu am intrat la dezintoxicare de astfel de "stiri de importanţă naţională". Se mai baga cineva? Hai să ne bucurăm de o zi frumoasă şi însorită de primăvară.

A da, şi ma amuză sintagma: "Free Gigi!".

Asta e în loc de "scuze"....

Ştiu că n-am mai postat de o luna, şi îmi pare rău. Dar chiar am avut nişte probleme cu net-ul pe laptopul meu, şi atunci când "surioara" mea avea "bunătatea" sa îmi dea şi mie modemul... eu nu aveam chef.

Deah, lucru complicat şi cu inspiraţia asta... Muza creatoare nu vine în vizită via Web. Şi, poate ar trebui sa-mi aleg şi eu un obiect fără de care să nu pot scrie, precum Cărtărescu. Saaaau, poate că nu!

Oricum, în loc sa încep cu "Mea culpa!" Am decis să râd chiar de... mine. Mă amuză poza asta pe care am făcut-o acum vreo 2 săptămâni şi, până la urma, de ce să nu o împart şi cu publicul:))))

Go ahead and laugh... De data asta va dau voie!


Şi da, ştiu că am zăpadă pe pi...cioare :P

Urma tocului fierbinte pe trotuar..

În ultima vreme ceva ciudat mi se întâmplă. Mintea îmi stă tot timpul la altceva şi, ce e mai rău... greşesc, greşesc în continuu.
Poate e vina lui, sau a lui, sau a ei (puţină diversitate sexuală nu strică). Când mă gândesc câte persoane am rănit, mă întreb... cum de mă mai suportă? Şi, dacă fac greşeala să se întoarcă... eu ce fac? Le mai dau o lovitură "morală". Involuntar, dar tot contează...

Ce stare ciudată: Hmm, decid că vreau să stau "eu cu mine" câteva ore, refuz să raspund la telefon... şi apoi mă întreb de ce nu mai sună. Aş putea să o fac eu. Caut cu o siguranţa nebună numarul de telefon în agendă, apăs "sună", pentru a da imediat pe "butonul roşu". (Mda, dacă primiţi un beep de la mine, e nesiguranţa mea de vină... eu nu dau beep-uri).

Am făcut multe prostii zilele astea şi acum încerc să ies din asta. Îmi lipseşte curajul aşa că mai amân încă o zi... Beigbeder zicea că: "Din punct de vedere etimologic, "narcisist" si "narcotic" vin din acelaşi cuvânt..." Asta ar mai lipsi, să mă apuc şi de narcotice... atunci chiar aş fi o persoana de care să stai departe.

Am rănit persoane, am rănit orgolii şi, ciudat, mă afectează mai mult pe mine, decât pe ei. Nu mă voi plânge, zicând că nu merit asta. Probabil că merit, dar nu o vreau. Rămâne doar urma... unui toc în asfalt.




Julieta Venegas - me voy
Asculta mai multe audio Muzica »

Unul pentru tine, iar altul pentru tine...

Să încep să mă plâng? Să zic " e vina ei, ea m-a pus să fac asta"? La naiba, de două zile mă tot gândesc la un post nou şi.. nimic, nada,ништа, τίποτα δεν, nichts etc. Aşa, şi cum spuneam... aş putea să fac pe nebuna, să spun că eu nu vreau să scriu despre asta, dar să fim serioşi... mi s-a servit subiectul pe tava aşa că Minky: SHUT UP!
Deci, top 10 kisses? Hmm, interesant! Ia să ne gândim! Greu, greu de ales... dar, fără supărare pentru unii dintre voi, am ales să pun în top doar câteva persoane, momentele fiind cele care diferă. Ce să le faci, merită, data viitoare munciţi mai mult.:P Aaaa şi să fie clar, eu nu dau date exacte ca Ilana, nu eram atentă la astfel de detalii. Desigur, şi numele vor rămâne secrete pentru marea masă.

1. Nu cred că e neapărat datorită locaţiei semi-acvatice (jacuzzi), ci mai degrabă răbdării lui incredibile. Mi-a suportat toate copilăriile şi încăpăţânarea până când.. am cedat. Deci da, merita locul întâi.
2. În Tineretului, pe malul lacului. Risca o palmă, dar a primit... o continuare la ceea ce începuse el.
3. " Lupul moralist". După ce făcusem pe suparata faţă de cel cu care eram pentru că se sărutase cu alta.. ce-am făcut? Nu contează, nu vă spun. I don't kiss and tell (with whom) :-" Dar a fost intens, plăcut şi... gata, vă ajunge. Neeeext!
4. Ziua mea, când a venit cu buchetul ala de trandafiri albi, iar eu am sărit pe el-->primele 3 secunde din viaţa mea în care nu am putut realiza ce se întâmplă în jur (tot în seara aceea au mai fost încă 3 secunde similare, doar că erau din cauza shot-ului ala de marijuana).
5. Ahhhhh... "Lady in red" a lui Chris de Burgh, o pălărie, un blond... You figure it out!
6. Când l-am bătut la cap că eu vreau un sărut cu "soundtrack". Se putea pune cu nebuna? Nu preeeeea cred. "Ben's Brothers- Kiss me again (Stuttering)"
7. Ştiam că se urcase în metrou, m-am întors să-l mai vad încă o dată şiiiii... Bang!
   
8. Filmul "10.000 B.C." Nu cred că am văzut jumătate din el... Dar sincer, cine se duce la cinema, pe ultimul rând, ca să se uite la un film prost? Ce mi-a plăcut la momentul ăsta? Că îl enervasem suficient încât să fie un sărut destul de interesant.
9. O dimineaţă de chiul de la facultate... ce mi-a adus o restanţă. Dar nu contează, a meritat!
10. Începusem cu discursurile mele de reproş şi, să zicem că argumentele lui au fost mai persuasive.

Gata, mi-am îndeplinit task-ul şi dau mai departe... oricui; cine vrea, să scrie!




Sixpence None The Richer- Kiss me
Asculta mai multe audio Muzica »